Fibroza chistica

Fibroza chistica (sau mucoviscidoza) este una dintre cele mai frecvente boli genetice ale populatiei caucaziene. Este determinate de mutatii in gena CF care codifica pentru o proteina canal transmembranar de clor. Persoanele afectate au o cantitate excesiva de mucus cu o densitate crescuta la nivelul cailor respiratorii, la nivel intestinal si insuficienta pancreatica exocrina.

Mucusul vascos si aderent de la nivelul cailor respiratorii favorizeaza aparitia infectiilor pulmonare recurente cu germeni rezistenti la antibioterapie in timp ce insuficienta pancreatica exocrina si mucusul vascos de la nivel intestinal duc la malabsorbtia principiilor alimentare, determinand malnutritie.
Prognosticul (speranta de viata) pacientilor cu fibroza chistica a crescut in ultimii ani. In anii 60’ speranta de viata a copiilor diagnosticati cu fibroza chistica era de aproximativ 5 ani, in prezent a crescut la 32 – 40 de ani. Cresterea sperantei de viata poate fi atribuita unui sistem medical bine pus la punct si a unei ingrijiri adecvate asigurate de o echipa multidisciplinara. In prezent cei mai multi dintre pacientii cu fibroza chistica ajung sa fie studenti eminenti sau chiar sportivi.
Prima etapa in diagnosticul mucoviscidozei este realizarea testului sudorii – care identifica in transpiratia pacientilor cu aceasta afectiune concentratii crescute de clor. Diagnosticul se certifica apoi pe baza testelor moleculare. Au fost descrise pana acum aproximativ 1600 de mutatii in gena CF, dar dintre acestea doar 16- 20 sunt raspunzatoare de majoritatea cazurilor aparute.
In ciuda dezamagirii provocate de terapia genica ce nu a dat rezultatele asteptate, au fost facute progrese majore in cresterea duratei de viata si a calitatii vietii pacientilor cu fibroza chistica prin administrarea unor enzime pancreatice de substitutie, vitamine, terapie fizica pentru imbunatatirea functiei respiratorii ( tehnici speciale de provocare a tusei care sa duca la o mai buna eliminare a secretiilor bronsice), antibiotice, medicamente care fluidizeaza secretiile la nivelul tractului respirator.
In SUA, a fost aprobat in 2012 de catre Food and Drugs Administration un medicament numit Kalydeco util in cazul pacientilor cu fibroza chistica determinata de mutatia G551D in gena CF. Aceasta mutatie este intalnita la aproximativ 4% dintre cazurile de mucoviscidoza.
• Diagnosticul prenatal al fibrozei chistice
Datorita frecventei crescute a purtatorilor sanatosi (heterozigoti) se recomanda screeningul acestora preconceptional.
Sunt descrise, asa cum am mai amintit aproximativ 1600 de mutatii. Cel mai complex kit de screening testeaza 97 de mutatii, responsabile de 98% dintre cazurile de mucoviscidoza. Daca ambii parinti sunt purtatori sanatosi ai unei mutatii in gena CF, se recomanda apoi diagnosticul prenatal (din vilozitati coriale, lichid amniotic) pentru a certifica daca fatul este afectat sau nu.
• Screeningul neonatal pentru fibroza chistica este obligatoriu in foarte multe tari- primul pas fiind testul pentru tripsinogenul imunoreactiv (IRT). Daca acesta prezinta un nivel ridicat, se realizeaza testul ADN care certifica prezenta sau absenta mutatiilor.
• Diagnostic postnatal pentru pacientii cu obstructie intestinala precoce. In plus, aproximativ 80% dintre barbatii cu absenta congenitala bilaterala a vaselor deferente (manifestata clinic prin azoospermie) au mutatii in gena CF.

Managementul pacientilor cu fibroza chistica

Pacientii cu mucoviscidoza au nevoie de ingrijire realizata de o echipa multidisciplinara. Din momentul confirmarii diagnosticului, pacientul trebuie sa fie evaluat si apoi initiata terapia. In plus trebuie sa primeasca consiliere legata de insusirea tehnicilor de pastrare a unui clearance corespunzator al cailor respiratorii inclusive de instruire pentru folosirea dispozitivelor speciale care il vor ajuta sa realizeze acest lucru.
Monitorizarea pacientilor se va face la intervale regulate de aproximativ 2- 3 luni, daca nu apar complicatii ( in special deteriorarea functiei respiratorii).
Scopurile principale ale terapiei pacientilor cu fibroza chistica sunt :
– mentinerea functiei pulmonare cat mai aproape de normal posibil prin controlul infectiilor respiratorii si prin fluidificarea si eliminarea mucusului vascos ( clearance-ul cailor respiratorii).
– Terapie nutritionala ( suplimente enzimatice, multivitamine, suplimente minerale) pentru mentinerea unei stari de nutritie adecvate care sa asigure o crestere corepunzatoare.
– Managementul complicatiilor

Medicatia utilizata de pacientii cu fibroza chistica :

– suplimente enime pancreatice
– vitamine liposolubile
– mucolitice
– antibiotice ( administrate pe cale inhalatorie, orala, intravenous)
– bronhodilatatorii
– antiinflamatorii
– medicatie care corecteaza defectul genic- Kalydeco (ivacaftor) (doar pentru cei cu mutatia G551D). Utilizarea Ivacaftorului pentru alte mutatii decat G551D este in studiu.